 |
|
A venit vara, si o data cu ea am revenit si eu pe Muzica Nu Ucide, dupa o lunga (recunosc) pauza. Pauza de ascultat muzica insa nu am luat, ba dimpotriva, nu cred ca as fi lucrat cu atata inspiratie fara doza de fundal sonor care m-a acompaniat. Asa ca here I am, back again, sa-ti mai spun despre "incarcatorul" bateriilor mele, ale tale, si ale tuturor, muzica.
Recent am descoperit nu o, ci acea cantareata care uimeste prin simplitatea modului de a aborda muzica si implicit viata: Alela Diane.
Aterizata pe scena orasului mare direct din confortabilul pitoresc al Nevada City, California, Alela Diane e o tanara reprezentanta a stilului New Weird America, psych folk care parca se incapataneaza sa iti demonstreze ca sub cliseul de "o fata cu par lung si cu o chitara in brate" se ascunde mult mai mult de atat. Muzica ei a fost pusa in sertarul de Folk, Acoustic, Americana, dar seamana cu the deeper parts of the river...
Undeva, in mijlocul junglei umane plina de afise publicitare, claxoane si trafic, Alela Diane paseste intr-un stil mai oldie dar uman pe drumul propriu, incercand parca sa faureasca urmatoarea piatra pe care isi va lasa urmele. Da, stiu, vei zice "Unde mai gasesti in lumea asta plina de metode de comunicare si fara comunicare reala acel om calm, linistit, acel visator veritabil?". Ei bine, acel prototip exista (cred) in fiecare dintre noi, insa la Alela Diane se muleaza intr-atat de bine incat sa reflecte inspiratie din aproape orice.
Ii ascult albumele si un gand obsesiv imi revine: Alela Diane nu pare facuta pentru lumea actuala, si totusi ii descrie atat de acurat imperfectiunile...Uneori pare prea fragila, insa increderea data de muzica o lasa sa surfeze energic pe locurile uitate ale visatorilor, calarind valul urias de flower power.
Alela a crescut intr-o familie unde muzica era pusa pe masa in loc de desert. Desi muzicieni amatori (tatal ei nu a mers mai departe de a canta intr-o formatie de Dead band cover), parintii ei raspandeau instinctual placerea de a asculta muzica adevarata. Acasa, se serveau numai piese de drag de folk, cu putin psihedelic piscator, si cu melancolia tipica peisajelor californiene.
Alela Diane se trezea pe piesele fredonate de parintii ei, si seara adormea tot pe auzul melodiilor alungatoare de frici. Aceasta a fost combinatia care a convins-o definitiv, insa nu atunci, ci exact la momentul potrivit. Pierduta intr-un oras mult prea zgomotos si golit de frumos, la o varsta la care trebuia sa isi ia costumul de "adult", departe de casa, singura certitudine venea din acele cantece pe care le auzise odata, cand era un copil cu ochi plini, visatori, si nu a durat mult pana sa se agate cu incredere de muzica: a gasit ingredientul lipsa, a avut debutul tardiv, dar spectaculos in muzica.
Inspiratia a venit si din acceptarea faptului ca pana la urma trebuie sa existe un divort, nu neaparat unul oficial in acte, ci unul firesc, dintre copilul de alta data, ce tanjea dupa afectiune si protectie, si adultul ce trebuie sa faca o diferenta, sa sparga zidurile confortului si sa devina hibridul potentialului sau maxim.
Pornind pe drumul muzicii cu mentalitatea "De ce sa stai intr-un singur loc, cand adevarata casa ti-e in inima?", a inceput o viata noua, concentrata intr-un singur bagaj. Si cum gandurile meditative, profunde, scamosate de banal nu prea merg in stilul americanesc, artista a empatizat cu un alt fel mentalitate, cand in 2004 a facut turul Europei. Aici drama era la ea acasa. A perceput Europa ca fiind acel spatiu in care a spune pe nume marilor framantari umane e un ritual langa ceaiul de dupa-masa, si nicidecum un tabu. Inspirata de acest petic mai putin pragmatic al lumii, a compus primul album, The Pirate's Gospel.
Apoi, desigur, pentru partea tehnica, a revenit acolo unde a auzit pentru prima oara fata adevarata a muzicii, pe veranda casei de la Nevada, si mai ales in studioul tatalui sau, unde preturile nu erau foarte ridicate. Au facut impreuna inregistrarea, departe de urechile bussinessmanilor, si aproape de pasiunea pentru sunetul bine masterizat.
Pregatit in serie mica, imbracat in coperti de hartie si dantela cusute de mana, albumul era acum pregatit sa fie daruit cu drag prietenilor (si acestia tot in serie limitata). "The pirate's gospel" exprima ideea evaluarii si reevaluarii personale, prin intermediul descoperirii trecutului, al vietii din jurul tau. Nu este decat un album in care Alela iti fredoneaza in intimitate pe o voce calda, intima tot ceea ce tine de adevaratele esente ale vietii de pamantean: dragostea, familia, si fiecare petic de natura din jurul nostru, adica tot ceea ce conteaza!
O data cu acest prim album, Alela a inteles: o data ce muzica incepe sa curga din tine, e doar o chestiune de timp pana sa o expui pe o scena, si a canta a devenit pentru ea o nevoie vitala, asezata piramidal poate chiar mai sus decat hrana.
A urmat astfel intr-un mers firesc si al doilea album, "To be still", cu mai multa percutie, si o voce sustinuta de un instrumental mai rafinat. Acesta a fost albumul in care a baleiat cu precizie de la partea mai country a vietii la cea mai inspre dark, impietrita de o vioara, sau incarcata de un falsetto voit.
"To be still" e un titlu ironic la adresa inertiei in care te tine cotidianul atunci cand in muzica nu dai decat de dinamism. E despre cum e sa stai pe loc atunci cand mergi fara...rost. E despre cum e sa ai un job banal cand intreaga ta creativitate te indeamna la creatie. Contextul in care a fost compus albumul nu e departe de ceea ce exprima. Pierduta (iarasi) intr-un spatiu agitat si fara de sens, Alela Diane a izbucnit in... versuri! Si a realizat ca atunci cand nu esti in domeniul tau, in chestia aceea care te defineste cel mai bine, esti blocat.
Cu alte cuvinte, e ca si cum te-ai sinucis, negandu-ti orice cale prin care personalitatea ta te poate dezlega din carcera banala a mediocritatii. Talentul poate fi cel care te elibereaza, dar si cel care te face sa iti schimbi traiectul, desi restul de 90% dintre oameni merg in continuare pe acelasi drum cliseic, si nu pare sa le dauneze. Trebuie sa stii cine esti, pentru a stii cu cine ai de-a face; la urma urmei, va trebui sa traiesti cu tine pentru tot restul vietii, asa ca e mai bine sa iti impaci conflictele. Si ce varsta ar fi mai adecvata pentru autodezvoltare decat perioada de avant de 20-30 de ani?
Nu stiu de cand nu ai mai stat in intimitate cu tine insuti, si experienta nu ti-a lasat un gust putin amar. Piesele compuse de Alela Diane au tocmai aceasta forta (si recomand ascultarea la casti) de a te duce in intimitate, de doua ori...o data cu trairile perfect umane, universale, si a doua oara, in intimitate cu acel tu pe care deseori il neglijezi crezand ca l-ai explorat deja pe de-a-ntregul.
Aflata inca la inceput de drum, Alela Diane iti promite cam de fiecare data cand se suie pe scena si spune hotarat "Sing along!" ca va veni si data viitoare, ca va canta ani buni de acum incolo, ca mai are inca multe de spus.
Alela Diane e bataia folkului contemporan.
|
|
|
|
|
|
| The Pirate's Gospel | The Rifle | Can you blame the sky | Pieces of string | To be still |
Bookmark
Vizualizari: 590
Comentarii (2)
Adauga comentariu
 |
|
|
  |
  |
|
|
